sens vest

blocata. ma simt ca o hamsterita care alearga pe cerculetul din cusca. si alerg, mama, ce alerg, de-mi scuip plamanii si toata fac mai ceva ca mocanitza pe vremurile ei bune...dar tot nu ajung nicaieri. oricat de mult m-as agita ajung exact de unde am pornit. caut un capat in conditiile in care nu am avut un inceput. caut un alt inceput, dar nu am capatul anterior.
caut sa o iau pe alt drum, dar simtul meu de orientare lipseste cu desavarsire.

pe ultima suta de metri

numaratoarea inversa a inceput. data de 23 august se apropie vertiginos si inca nu am descoperit leacul care sa ma ajute sa supravietuiesc acelei zile. incetul cu incetul, ma vad silita sa ridic steguletul alb, si... sa renunt. armistitiu. veni, vidi...dar nu si vici. e crunt sa pierzi nu o batalie, ci un razboi, pe care paradoxal, nici nu l-ai purtat.

un zbor in minus, o cadere in plus

aceiasi oameni, aceleasi fete, aceleasi probleme. aceleasi zambete, aceleasi vise, aceleasi doruri. aceeasi cantitate industriala de alcool. doar locatia difera. reteta agreata pentru un weekend de succes. doua zile in care incerci din rasputeri sa-ti uiti trecutul, sa-ti traiesti prezentul si sa-ti fauresti viitorul. si sfidezi limitele. e nevoie de mai mult curaj, mai mult tupeu. mai multa putere de a ierta si un pretext si mai solid de a te scuza a doua zi. intr-un cuvant : mai mult alcool. spirtoase cu nemiluita.
si iti dai frau liber. pentru un zbor in plus , o cadere in minus. sau invers.

devenim tot mai vulnerabili si mai malefici cu trecerea timpului. lasa urme grele pe fetele si sufletele noastre. construim incetul cu incetul un zid inpenetrabil pentru cei din jurul nostru, lumea imaginara care iti confera siguranta si comoditate ia tot mai mult locul realitatii crude de zi cu zi. ne gasim refugiu in false adevaruri si /sau minciuni adevarate.

si mergem mai departe.