ma incearca un puternic sentiment de regret. you win some , you loose some. castig experiente noi, invat lectii pretioase de viata vizavi de atitudine profesionista si comportament ireprosabil, dar in acelasi timp pierd un posibil episod din viata. episodul s-ar fi desfasurat cu un domn greu de descris. iesit din tipare. si nu-mi vine sa ma recunosc dar admit cu tristete ca sunt realmente atrasa de el si de tot ce inseamna el. de taria debordanta. si de inteligenta sclipitoare. de diplomatia si rezervele si de manierele de care da dovada. e o batalie pierduta din fasa, dar asta nu inseamna ca nu aduce suspine in inima mea. am ajuns sa ma atasez de el mai mult decat era cazul, sa-l admir si sa-l respect depasind limita admisa intre subalterna-sef.

educatia, stilul si conceptiile de viata difera ca de la cer la pamant. si judecand cu mintea limpede si eu realizez ca e un caz pierdut si inutil, doar ca in momentul asta tind sa judec mai putin cu mintea si mai mult cu inima. si hormonii. sunt inca sub influenta baccardiurilor impartite cu el la lasarea intunericului pe marginea lacului cu fantana arteziana. a miilor de povesti si sfaturi date si primite. si trebuie sa-i dovedesc ca nu au fost inutile, si ca cel putin incerc sa cresc.

prezenta lui in viata si activitatea mea profesionala si personala imi imprima un gust sweet-sorrow. si sper ca balanta se va echilibra in viitorul apropiat. astept cu nerabdare intalnirea noastra peste o luna la londra. pana atunci am o gramada de poze, momente si zambete, care nu neaparat imi vor usura traiul, but hey, cand ales eu calea comoda? rocky roadul intotdeauna imi purta numele.

ma uit cu priviri sagetatoare catre ceas. au mai ramas doar cateva minute in compania lui. si for the first time, nu pot profita de ele. fuckin ennoying!

hai sa fim high!

amsterdam. sa o luam cu inceputul.

1. locatia: aeroportul din cluj.
ora: 5.30 dimineata dupa o noapte de somn de maxim 2 ore. (apropo de celebrul shase cai frumoshi)
protagonisti: eu, ditamai bagajul la care lucrasem o zi intreaga si tipa de imbarcari. care acra, imi exclama ca domnisoara aveti 23 de kg, deci e exces de kilograme. trebuie sa platiti.oookkkk!!! ce mi-e 3kg*10 euro?? mdaaaa! supriza!!! era de fapt o plata de 100 de euro, si decat sa o platesc, mi-au confiscat all my precious things ca fixativul, demachiantul, gelul de dus, samponul, ma rog orice era lichid , ca deh unul din trollere l-am trecut pe post de bagaj de mana ca sa evit plata sutei de oiro. dar totul e bine cand se termina cu bine, odata ajunsa in amsterdam, am reperat primul magazin si cu 10 oiro mi-am refacut stocul lipsa.

2. locatia: hotelul de (cica) trei stele
ora: 11 am
camera relativ curata. cu un dulap in care imi incap pantofii. si atat. dar compenseaza acest mare neajuns king size bedul. in care pot sa dorm si de-a latul, si de-a lungul. cu netul si cu fumatul intampin probleme, dar nimic grav.

3. locatia: locul de munca
ora: 13 pm
niste ciudatenii ce se numesc mancare. uneori stau sa ma gandesc ce ar trebui sa folosesc: lingurition sau furculition? :)) in rest oameni foarte draguti si simpatici. si relaxati. sali inalte si spatioase si extrem de luminoase. pe buna dreptate a fost cotat the best place to work in nu mai stiu ce an.

4. locatia: inima amsterdamului
ora: 21 pm
well, tot ce se aude despre amsterdam, e adevarat. unul din 3 oameni e high. oameni liberi, lipsiti de prejudecati, fara absolut nici o grija pe lumea asta. muzee celebre, magazine si marci si mai celebre. si aaaaaa the red district!uhmmmm, cate un sex shop la fiecare 2 metri, cate o fata imbracata in cel mult lenjerie intima. si apoi berea bine meritata la miezul noptii sub clar de luna. cu lacul si fantana arteziana tasnind sub ochii tai. de vis. nu altceva.

simt ca am atins un nou prag. ca am crescut intr-un an cat altii in sapte, vorba din poveste. am evoluat enorm de mult.

the wind of change

schimbarile spectaculoase din viata mea m-au luat chiar si pe mine prin surprindere. totul e atat de nou, atat de shiny. nu apuc la cinci minute libere, messalcoholicul din mine incet incepe sa se piarda, si toata energia mi-o concentrez inspre a acumula si a insusi cat mai multe informatii. realizez pe masura ce invat mai multe, cat de putine stiam. si cat de lung si anevoios e learning pathul meu.