duminică, 11 septembrie 2011

you might need somebody

infasurata in prosopel, cu jumatate de cana de cafea bauta, pe jumatate inca adormita raspund la interfon si deschid usa. dincolo de ea era S. S de la somebody sa spunem.



cu o cutiuta mica de bijuterii in mana si un zambet larg. asa a inceput weekendul.nici nu pasise bine in casa si mi-a smuls primul zambet cu acea cutiuta, care odata deschisa continea....skittlesuri.:)).dar jur ca m-am bucurat mai tare ca un copil de 5 ani in ajunul craciunului.
si a continuat in exact acelasi stil.am scapat de crispari rapid, grijile pe care mi le facusem erau inutile,el s-a integrat perfect in peisaj, iar eu in bratele lui. iar peisajul a fost rapitor.si micile lui atentii au dat roade si scopul lui de a ma rasfatata a fost indeplinit. pentru prima data de mult timp, nu trebuia sa rostesc ceva, caci mi se realiza dorinta inainte ca nici macar sa o fi gandit-o, daramite sa o fi cuvantat-o. si iac-asa am facut stanga imprejur, si am perindat de nebuni prin belis dupa o zi si o noapte in care nu am fost scapata nici din ochi, nici din brate.

pret de un weekend am...apartinut cuiva. si am avut nevoie de asta. I needed somebody.