luni, 8 februarie 2010
vineri, 5 februarie 2010
oare?
mmmm...iar am ajuns in situatia aia atat de ridicola si penibila cand ma uit insistent din 5 in 5 minute pe mess. pe mail. mi-a scris? no new message. nu! ahhh la naiba.alte 5 minute. mi-a scris? raspunsul evident e acelasi rasunator nu. ma enervez. pe mine sau pe el sau pe conexiune sau offfff "victime" gasesc. trag aer in piept. asa nu merge. gata! stiu! am nevoie sa ma deconectez. o tura de shopping. dar nu inainte de a-mi verifica inca o data mailul. posomorata pornesc spre magazine. si revin. cu mai multe plase decat as pot cara. si cu o jumatate de zambet. repede sa-mi verific mailul. tot nu??? come on! s-a stricat? poate este o defectiune si de aceea nu primesc nimic. pe dracu! nu primesc nimic de la el, altii, complet neinteresanti imi scriu. leave me the fuck alone! deci nu e nici asta. de ce nu-mi scrie??!! oare e ocupat? oare e la bazin? oare e la solar? oare e cu alta? oare e speriat? oare l-au ajuns din urma nervii si a realizat ca de fapt l-a deranjat faptul ca se simte vulnerabil in preajma mea si ca gestul meu militaresc de a-l suna pe nepusa masa a fost totusi necugetat? oare nu ii se mai pare amuzant ca am reusit sa dau de el si i-am descoperit identitatea? oare ma testeaza cat ma pot tine de cuvant si nu-l sun nici daca arde casa? dar arde,god damn it, arde in flacari!
bat din picioare.alt tab.nothing new. am nevoie sa beau ceva.
bat din picioare.alt tab.nothing new. am nevoie sa beau ceva.
miercuri, 3 februarie 2010
lupul isi schimba parul dar naravul ba
"E 2,46 ( dimineata). Scriu acum fara sa stiu ce incep . Am un singur gand in minte-mi...in rest alcool. Imi place starea asta acum. Aveam nevoie de ea. M-ai tulburat femeie, si de aceea cred, acesta e ultimul „ravas” ce-l scriu pt tine. N-aveai tu niciun drept sa-mi intri-n viata. Alesesem demult sa raman singur si fara timp... Am aruncat demult, nesabuit, chiar si cheita de la ceas... Am ales ratiunea in schimbul fericirii . Si-acum vii tu si-mi razvratesti gandurile? Voi bloca usa cu piciorul, femeie ...pt ca si numai mirosul tau, ce-a intrat prin crapatura usii sufletului meu, m-a dezechilibrat. Nu mai aveam nevoie de asta. Nu acum.
Asadar...un fel de „adio” unei femei ce n-am avut-o niciodata. Si n-o fac pentru ca-s las. O fac pentru ca am hotarat sa nu mai sufar. Pentru iubire am sa soptesc coduri de-acum inainte. Sa le stiu doar eu. Si poate cate-o ea , indeajuns de inteligenta incat sa le perceapa. O astfel de „ea” esti tu, straino... "
asa au sunat cuvintele presupusului luni februarie. nu stiu cate de tare si-au lasat amprenta asupra mea cata vreme duminica seara C (luna noiembrie) avea status "in pat...".hmmm, what a lovely picture. si m-am gasit sa-i scriu sa-l intreb daca e de unul singur in acel loc sfant. si asa a demarat conversatia.
-de ce? wanna join?
-daca pomenesti cuvantul magic o sticla de vin si un masaj as lua in considerare oferta
-votca. punctul doi nu e negociabil
de aici parca nu se mai sfarsea discutia. le teoretizam pana la cer si inapoi care pe care si unde si cum si cand. si aaaahhhhh ca imi pierea tot cheful. pana in momentul in care plictisita m-am ratoit la el reprosandu-i sa se trezeasca la realitate fiindca e vorba despre nimic mai mult nimic mai putin decat sex pur.
si....asa a si fost. presarat cu putin andre rieu cat sa nu uitam ca suntem oameni si avem inca nevoie de o mangaiere de o vorba buna. ca nu e animal planet varianta live. in bezna din apartamentul lui eu luminam cerul. eu. el...mai putin. ofta trist ca e stresat si satul si are nevoie de o femeie in toata puterea cuvantului. femeie care sa nu-l futa la cap. femeie care sa-i faca copii frumosi si destepti. are nevoie de mai mult...
eu inghiteam in sec. nu sunt eu aceea. nu sunt eu in stare sa-i suport toate mizeriile. tocmai aroganta, ingamfarea, orgoliul de barbat imbatabil ma atrage la el, dar daca ar fi sa traiesc cu omul care l-a luat pe nu in brate, care se contrazice din principiu si vrea sa arate mereu ca e mai destept, as casapia...ironia e ca omul asta e eu in varianta masculina...
azi (miercuri!) am reusit in sfarsit sa ma misc ca oamenii. pot sa ma asez fara sa ma stramb ca la vitamina C de la febra musculara. sa-mi misc bratele si picioarele pline de vanatai. cum draci le-am capatat nu prea imi amintesc, dar nici nu-mi pasa.sunt invaluita in aceeasi indiferenta de la care am inceput demult. atat de demult....
Asadar...un fel de „adio” unei femei ce n-am avut-o niciodata. Si n-o fac pentru ca-s las. O fac pentru ca am hotarat sa nu mai sufar. Pentru iubire am sa soptesc coduri de-acum inainte. Sa le stiu doar eu. Si poate cate-o ea , indeajuns de inteligenta incat sa le perceapa. O astfel de „ea” esti tu, straino... "
asa au sunat cuvintele presupusului luni februarie. nu stiu cate de tare si-au lasat amprenta asupra mea cata vreme duminica seara C (luna noiembrie) avea status "in pat...".hmmm, what a lovely picture. si m-am gasit sa-i scriu sa-l intreb daca e de unul singur in acel loc sfant. si asa a demarat conversatia.
-de ce? wanna join?
-daca pomenesti cuvantul magic o sticla de vin si un masaj as lua in considerare oferta
-votca. punctul doi nu e negociabil
de aici parca nu se mai sfarsea discutia. le teoretizam pana la cer si inapoi care pe care si unde si cum si cand. si aaaahhhhh ca imi pierea tot cheful. pana in momentul in care plictisita m-am ratoit la el reprosandu-i sa se trezeasca la realitate fiindca e vorba despre nimic mai mult nimic mai putin decat sex pur.
si....asa a si fost. presarat cu putin andre rieu cat sa nu uitam ca suntem oameni si avem inca nevoie de o mangaiere de o vorba buna. ca nu e animal planet varianta live. in bezna din apartamentul lui eu luminam cerul. eu. el...mai putin. ofta trist ca e stresat si satul si are nevoie de o femeie in toata puterea cuvantului. femeie care sa nu-l futa la cap. femeie care sa-i faca copii frumosi si destepti. are nevoie de mai mult...
eu inghiteam in sec. nu sunt eu aceea. nu sunt eu in stare sa-i suport toate mizeriile. tocmai aroganta, ingamfarea, orgoliul de barbat imbatabil ma atrage la el, dar daca ar fi sa traiesc cu omul care l-a luat pe nu in brate, care se contrazice din principiu si vrea sa arate mereu ca e mai destept, as casapia...ironia e ca omul asta e eu in varianta masculina...
azi (miercuri!) am reusit in sfarsit sa ma misc ca oamenii. pot sa ma asez fara sa ma stramb ca la vitamina C de la febra musculara. sa-mi misc bratele si picioarele pline de vanatai. cum draci le-am capatat nu prea imi amintesc, dar nici nu-mi pasa.sunt invaluita in aceeasi indiferenta de la care am inceput demult. atat de demult....
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)