deja vu

Ahhhh, ce urasc partea asta! Punctul acela mort in care el confunda statutul tau de amanta cu cea de mama! In care se cuibareste in bratele tale si se lamenteaza de cat de nefericita e casnicia lui. De parca eu as avea de a face cu asta. Soarta unui singur om m-a interesat la viata mea, si cu toate ca mi s-a rupt inima in o mie de cioburi pe care chiar si acum le culeg, nici pe el nu l-am ascultat pana la capat, si mai mult decat atat, nu l-am lasat sa divorteze. Pentru simplul motiv ca o facea for all the wrong reasons. Nu ofer nimic si nici nu ma astept sa se faca sacrificii pentru mine. Nu accept sa iau in calcul un divort. Mai ales cand e facut nu pentru el, ci pentru mine! Nu am nevoie de gratuitati de genul. Esti miserable si vrei sa divortezi? Foarte bine! Fa-o, dar fa-o pentru tine si pentru fericirea ta! A mea nu are nici in clin nici in maneca cu ea. Eu sunt bine merci in ipostaza in care sunt. Daca nu as fi, fi sigur ca nu as continua mascarada si bazarul de intalniri pe furis. Deci scuteste-ma de micile drame, ca sunt sali de teatru cu duiumul la care sa ma duc in cazul in care as fi curioasa de una. Si aaaa, sa nu uit de cireasa de pe tort, in timp ce se plange cu sad puppy faceul de rigoare, se si joaca ba prin parul meu, ba cu mainile, cu orice particica a mea ce o are la indemana. Pai hotareste-te, frate ,ce naiba vrei de la mine! Ori la bal ori la spital. Si-l intreb:

-So…what do you want from me?

-I don’t know. Nothing… Everything…

-Save it! You came here for a reason. Which one is it? Imi evita privirea, ofteaza indelung si tace mai rau ca un mormant. Eu insist. Talk to me! Tell me why are you here. Honestly! Imi mangaie spatele usor si-l vad cum se screme, si numai nu reuseste sa nasca un raspuns. You want to make love to me…

- Yes!!! Yes!! Yes! I do! I wanted since the first moment I saw you in the office lobby.

Nu cred ca e cazul sa mai spun ce a urmat. Si toate bune si frumoase pana cand ii suna telefonul. In disperare. La capatul liniei o voce de femeie. Conversatie scurta si rece in olandeza. Intreb pe un ton dispretuitor cine era desi stiam foarte bine raspunsul. Isi pleaca capul si imi sopteste ca I am sorry. Ma intorc cu spatele si fixez cu privirea pachetul de tigari de care aveam nevoie disperata. El continua I am sorry. Really sorry. I shouldn’t have done this. It’s not fair. To nobody. Scotoceste ceva prin buzunar si imi arunca pe pat un breloc. Cu pozele a doi copii. Nu m-am obosit sa intreb nici macar cum ii cheama. I’ve been married for 10 years now and I never cheated on her. Till I met you…

In gandul meu ma intrebam ca ok, si ce vrei acum, o medalie? M-am abtinut stoic sa nu zic tot ce am gandit. Imi aminteam de management chainul de la companie. Ce nu se mai sfarsea cu cati oameni are in subordine. Si totusi, uite, cat de usor a clacat si cat de slab poate fi in fata mea. Si intreb:

-Ok. So what next? I am asking you for the last time. What the hell do you want from me? You want a friend? You got it! After this last week and the endless conversations, you made yourself a friend. You want to fuck me? You did it! Why are you still here? You want to make love to me? You want to come in Romania? Then why do you throw your kids pictures in my face?

-I don’t know… I feel like I am breaking in two… I don’t want to fuck you. I want to make love to you… I need you in every single possible way. As a lover and as a friend. But I can’t leave them. They didn’t do anything wrong.

-Well, me either! I am not asking you to stay and I am not asking you to go. Do whatever you want. You know where and how to find me. And…just for the record, it wasn’t a mistake. As long as you go home every night and you tuck them into bed and kiss their foreheads, it’s nothing wrong. Make love to me but don’t fall in love with me! They deserve more. I deserve more…

-Too late for that…

-Go home, for now. Talk to you tomorrow.

Nu a indraznit sa ma sarute. S-a imbracat in graba si a iesit vartej pe usa.