am facut multe (si nu marunte)la viata mea. uneori rational alteori instinctiv. dar mereu le-am facut trup si suflet, dedicata total acelui drum pe care am ales sa-l urmez. si indiferent de evolutia sau involutia lucrurilor, de intensitatea lor, nu regret nimic. ma faceau sa ma simt vie. ca traiesc. frumos. (???!!!!)
acum realizez ca toate acele povesti in care ma pierdeam erau o imitatie (nu ieftina) a ceea ce ar trebui sa fie o viata implinita al unei femei care se considera lipsita de prejudecati. ritmul anterior era ametitor si mereu contracronometru. nu aveam timp sa gandesc sa (re)simt ceea ce se intampla cu mine sau in jurul meu. si ma bucuram, fiindca nu eram in stare sa dau ochii cu mine insami.
nu mi-e rusine si nu imi pare rau de nimic. trecutul meu tumultuos a "cladit" blonda de acum. pe care incep sa o descopar cu stupoare. incep sa-mi impun alte limite si alte teluri pe care vreau sa le ating. si forta necesara mi-o confera, in parte, el, in parte eu, si in parte povestea noastra. care se vrea a fi nu superficiala si temporara. nu stiu cum voi face fata. e o schimbare majora. sa dau raportul unde si cu cine ma duc, sa fac compromisuri, sa rabd la nervii celuilalt, sa imi fac programul in functie de a celuilalt. nu sunt influentabila, dar sunt maleabila. in mainile cui se pricepe sa ma "formeze"
si vorba lui, so far, merita.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu